Calatorii - Peste granite

Am plecat din Madrid cu masina inchiriata, un Peugeot 207 decapotabil (stiu ma dau ciumeca, vorba unei prietene) spre urmatoarea noastra oprire, Granada.

Am fost placut surprinsi sa constatam ca femeia de la ghiseul Sixt era romanca si ne-am zis ca asta e un semn bun pentru ca citisem pe internet niste lucruri nu prea placute despre relatia companiei cu clientii.

Masina ne-a costat 340 de euro pentru o saptamana cu cedare la aeroportul Malaga. Daca am fi luat alte mijloace de transport pentru restul timpului petrecut in Spania am fi cheltuit cam la fel dar ajungeam sa depindem de orarul lor. Drumul pana in Granada l-am facut pe autostrada (se plateste, prima parte 1.80, a doua parte in jur de 6) si am ajuns la destinatie fara probleme.

Mi-a placut sistemul spaniol de numerotare al iesirilor de pe autostrada care au acelasi numar cu cel al kilometrilor de la capat pana la iesirea respectiva.Pe drum am avut ocazia sa admir campurile imense de maslini (si cateva cu maci rosii), mori de vant precum cele din povestea lui Don Quixote si panourile in forma de tauri care apareau din cand in cand la marginea drumului.

Am avut cazare la un hotel Ibis (52 euro/noapte, fara mic dejun) aproape de intrarea pe autostrada. Cand am rezervat camera ni s-a parut ca nu e aproape de centru dar o data ajunsi acolo am constatat ca era la 15-20 min de mers pe jos.

Dintre toate locurile vizitate pana acum, Granada este locul meu favorit.

Daca as mai avea inca o data de ales locul unde sa ma stabilesc pentru restul vietii, ala ar fi cu siguranta Granada. Mi-am gasit si casa ideala (fara un castig serios la loto ramane la stadiul de vis) in plimbarea noastra catre centru cand am trecut pe langa o vila in stil spaniol cu o gradina superba.

Prima zi am mers prin centru unde am vizitat catedrala (jaf la drumu mare, 3.50/persoana, plus 3 pentru audioghid care a fost total nefolositor pentru ca detalia arhitectura cu elemente specifice bisericilor si habar n-aveam unde sa ma uit) si capela regala (iar 3.50/persoana, dar dai daca tii neaparat sa vezi sicrie cu schelete “celebre”).

Dupa ce ne-am sucit o gramada pentru ca nu gaseam un meniu pe gustul si portofelul nostru, ne-am asezat la o terasa si am luat meniul zile (trei feluri de mancare+cafea la 10 euro/persoana). Aici am incercat amandoi gazpacho (supa rece de legume sau dupa cum o descrie consortul, salata de vara romaneasca cu miez de paine si otet bagata la mixer). Mie mi-a placut pentru ca stiam ce e dinainte si am vrut sa o incerc dar el a fost oripilat ca i-au servit aia salata mixata la pahar.

Dupa masa am mers pe stradutele inguste printre casele vechi si am admirat vitrinele magazinelor. Ne-am oprit sa ne odihnim pe Carrera del Genil, o strada pietonala umbrita de copaci cu fantani arteziene pe mijloc apoi am pornit usor catre hotel. Pe drum nasul meu a interceptat un miros de friptura facuta la gratar si asa am descoperit festivalul berii care tocmai incepuse.Yupii, alcool si fripturi, exact ce ne doream!

Am petrecut o seara superba cu o farfurie de carne fripta in fata si bere locala alaturi de localnici veniti cu mic si mare. Am fost atat de incantati ca am revenit seara urmatoare in acelasi loc.

A doua zi am mers sa vizitam Alhambra, principalul motiv pentru care ne-am oprit in Granada.

Complexul Alhambra reprezinta un amestec reusit de arhitectura islamica si crestina inconjurate de gradini superbe. Parcul este situat pe un deal la marginea orasului si contine o cetate veche, un palat Maur , palatul lui Charles V, o catedrala crestina, cateva cladiri vechi si o manastire.

Pe langa cladiri se gasesc gradini cu portocali , iasomie, tei, trandafiri si fantani. Despartite de o vale se gasesc Gradinile Generalife cu palatul care poarta acelasi nume. 

In Alhambra am descoperit cel mai organizat loc de vizitat de pana acum. Se pot cumpara bilete pentru trei perioade ale zilei: dimineata, dupa amiaza si seara. Biletul este valabil numai in perioada de timp alocata si vizita trebuie terminata pana la perioada urmatoare. La fiecare palat se intra o singura data (biletul se scaneaza la fiecare intrare) iar la palatul Nasrid intrarea se face numai cu programare deoarece numarul vizitatorilor este limitat.Cine rateaza intrarea la ora stabilita nu mai are voie sa intre (am vazut cum persoane intarziate cu cateva minute au fost refuzate).

Palatul Nasrid este format din multe incaperi ornate cu elemente de arhitectura islamica executate in piatra si cateva curti interioare cu piscine si fantani arteziene. Din cetate se pot admira orasul si dealurile din imprejurimi. Cand am vizitat noi abia inflorisera portocalii, iasomia si trandafirii iar parfumul lor ne-a insotit pe toata perioada vizitei. Am incheiat vizita in gradinile Generalife si palatul de acolo.

Am terminat ziua cu o plimbare cu masina pe stradutele inguste care coboara pana in centru orasului si o masa la festivalul berii din nou.

M-am chinuit mult sa scriu descrierea Alhambrei si totusi nu am reusit sa redau in cuvinte cat de frumoasa este in realitate. Daca vreti sa va faceti o imagine mai clara va sfatuiesc sa cautati poze pe internet pentru ca merita sa le vedeti. Si daca aveti vreodata ocazia sa ajungeti acolo nu o ratati pentru ca merita vazuta.

Urmeaza Maroc.

Fotografiile sunt din colectia personala a Mitei. Click pe fiecare pentru a le vedea mai mari.