Vineri, Octombrie 24, 2014

Interzis!

Dragoste si sex - Sex

Pe batranutragator il puteti citi si aici.

Interzis copiilor sub 18 ani si femeilor pudice!

Numele meu este interzis. Nimeni nu are voie sa-mi spuna adevaratul nume. Pîna si parintii mei, m-au numit Victor. De teama, pesemne. Sau pentru ca nu m-au recunoscut.

Pîna pe la 7 ani, m-au alintat fiecare cum a vrut. Atunci a fost pentru prima oara cînd le-am atras atentia.

- Nu ma cheama Victor. Numele meu nu este Victor Maan.

- Da’ cum te cheama? Cum vrei sa-ti spunem, au rîs ei de mine.

- Saty, acesta este numele meu. Saty.

De fapt nu e nici asta adevaratul meu nume, dar oricum e mai bine decît Victor. Pentru început li s-a parut amuzant. Curînd au înteles ca nu e chiar asa, s-au îngrijorat. Au consultat un medic. I-a linistit omul, le-a spus ca uneori se mai întîmpla la copii. Cînd uitau si îmi spuneau iarasi Victor, ah cît puteam sa urasc asta, îi zgîriam, muscam sau loveam cu pumnii si picioarele. Aveam o furie pe care nu mi-o potoleam decît daca îmi faceau pe plac. Saty. Asa ma numesc. Pentru o vreme. Acesta este numele meu de împrumut. Aveti grija cum îmi spuneti. Numele meu adevarat este interzis, nu vi-l pot spune. Numele meu nu poate fi spus. Cine-mi va pronunta numele va rupe codul tacerii. Pedeapsa e mai grea decît moartea. E mai grea decît penitenta vesnica. Decît iadul. Numele meu nu iarta. Asa ca spuneti-mi Saty. Altfel o sa va para rau.

La opt ani eram cel mai frumos baiat de pe strada. Ma placeau deopotriva mamele celorlalti copii, tatii, bunicii, fiicele, fiii. Eram dragostea libera umblînd pe strada. Toata lumea ofta în urma mea. Fetele doreau sa se joace cu mine. Uneori acceptam, dar numai daca îmi aratau pasarica.

Baietii rîdeau de mine, ma puneau sa le povestesc. Le povesteam, dar numai daca îmi aratau putele. Acceptau cu greu, apoi mi le aratau. Scuipam pe ele, cu dezgust, si aceasta umilinta îi enerva la culme. De fiecare data promiteam ca nu mai fac, dar nu ma tineam de cuvînt. Întotdeauna scuipam cînd îmi aratau jucariile lor abia rasarite, niste boboci de trandafir fara spini.

Ei sareau sa ma bata, însa de fiecare data se opreau rusinati. La vremea aceea nu întelegeam de ce, însa cumva îmi dadeam seama ca era din cauza felului în care aratam. Eram blondut, cu parul lung, buclat, cu ochii verzi, de sarpe. Cînd ne strîngeam în brate, ca pentru trînta, le simteam respiratia sacadata, le adulmecam transpiratia. Vedeam cum li se umfla venele, cum pielea se întinde, si aveam senzatia ca pieptul li se deschide ca sa ma primeasca; parca vedeam o formatie de ciocane care bateau sacadat în coastele firave de pusti de generala, sapînd un drum pentru mine.

Întotdeauna scapam fara bataie. Cei de o vîrsta cu mine nu ar fi reusit oricum sa ma puna. Cei mai mari simteau o anume jena, nu-mi puteam explica de ce.

Era unul, o corcitura de ungur cu-nu-stiu-ce, de vreo 14 ani, Buzinski. M-a alergat minute în sir, nu m-a prins. Mi-a promis ca ma prinde si îmi arata el.

- Cotu’ si piscotu’ îi raspundeam.

- Saty, o s-o belesti, îmi spunea el. Te prind io!

Si m-a prins, cîteva zile mai tîrziu. A vrut sa ma trînteasca. M-am aparat. Ne-am îmbratisat cu furie, cautîndu-ne unul altuia punctul slab. Era mult mai puternic decît mine, n-am rezistat mult. Nestiind ce altceva sa fac, l-am apucat puternic de organ. N-aveam o pozitie favorabila, n-am putut însa sa-l fac sa sufere prea tare. Bataia a degenerat. I-a placut defensiva mea si s-a oprit din cafteala, gîfîind usor. M-a atins si el în locul ala, însa eu eram inert ca un furtun fara apa.

S-a oprit, parte dezamagit, parte intrigat. S-a gîndit atunci sa îmi propuna o chestie de oameni mari. M-a întrebat daca am vazut vreodata o femeie dezbracata. În realitate, nu în reviste, sau pe carti de joc.

- Pe mama, i-am zis, uneori mai fac baie cu ea.

Nu-i venea sa creada.

- Mama ma iubeste, îmi spune ca sunt frumos si face baie cu mine.

Ma credea un pustan coclit. Mi-a propus sa ne masuram barbatiile. Am facut-o, si cred ca a ramas cam uimit. Eram cu patru ani mai mic si nu era, cred, nicio diferenta între noi, cu exceptia parului pe care îl avea acolo.

- Saty face baie cu maica-sa!

- Si ce?, spuneam eu. Ai face si tu daca ai avea. Eu o iubesc pe mami, mami ma iubeste. Esti invidios, asta esti.

- Bine ma, taci si-asculta. Mergem la femei. Peste drum, în caminul de nefamilisti, la dusuri, la etajul 1. La parter nu merg dusurile. Trebuie sa intram cu grija, fara sa fim vazuti. Seara, cînd e apa calda, cu siguranta putem da peste pe cineva la dus. Deschidem usa, ne cîndim la femeia goala, apoi o zbughim cu viteza pe scari.

Pîna sa va povestesc cum a fost, trebuie sa va mai spun ceva despre Buzinski.

El era tartorul blocului. Magadanul. Ai mici nu ieseau din cuvîntul lui. În serile în care ne strîngeam, ne povestea tot soiul de chestii. Cred ca erau fanteziile lui sexuale. Ne-a explicat ca în curînd o sa se întîmple ceva cu noi. Ca o sa ne schimbam. Ne vorbea despre o caldura anume, care te cuprinde, care te fierbe îm corpul tau ca într-o conserva si despre faptul ca o sa ni se scoale. Adica o sa ni se întareasca putulica si ca din momentul acela vom înceta sa mai fim copii.

Mie îmi era frica auzindu-l vorbind. Îmi doream sa fiu copil toata viata, sa fiu frumos si iubit, asa cum mi se întîmpla atunci. Îmi doream în continuare sa fiu luat de mîna de Geanina cu rochita mov sau de Loredana, care era singura cu sîni ca de femeie, vroiam sa fiu întrebat în continuare daca stiu cum se fac copiii.

Nu, nu vroiam sa stiu, îmi doream sa aflu iar si iar, sa raspund zîmbind rochitei mov sau sînilor de femeie în miniatura, sa ma strîmb inocent ca o jucarie de plus, topind orice rezistenta, ca nu am habar despre cum se fac copii si apoi sa fiu luat de mînuta si dus în spatele unei baraci, locul nostru preferat pentru facut prostii.

- Pai cum nu mai stii, ca ti-am mai aratat.

- Da, dar am uitat.

Si atunci ele sa îmi arate din nou, cu rochita ridicata si strampii cazuti. Sa ma lipesc de pielea lor alba si moale si sa tremur ca o felie de parizer în mîna unui înfometat.

Îmi doream sa fac în continuare baie cu mama, sa-i privesc pielea alba, sînii cazuti pe piept, fundul mic, curbura coapselor si umbra aceea minunata între buci, apoi smocul acela de par dintre picioare si bucata aceea mica, aproape cît o moneda de un ban, de piele violacee care îi atîrna acolo si care îmi placea enorm.

Nu as fi putut nici în ruptul capului renunta la tandretea cu care ma sapunea pe tot corpul, nu puteam sa ma lipsesc de caldura aceea pe care o simteam cînd îmi spala partile intime si nici de placerea aceea turbata, pe care doar mintea mea de copil o putea percepe atunci cînd ma prefaceam ca o iubesc si ma lipeam de ea cu toata pielea.

Nu. Era interzis sa fiu altceva decît copil. Dar Buzinski insista ca aceste lucruri nu mai dureaza mult. Si ne-a facut o demonstratie.

Ne-a aratat cum i se scoala lui, cum se întareste, cum creste. Un aluat de carne care se umfla cu o drojdie magica. Ne spunea sa punem mîna, daca nu credem, si dupa ce l-am atins, l-am crezut. Apoi ne-a explicat ca daca se freaca asa, ritmic, chesta aia noua a lui, despre care ne ameninta ca urmeaza sa ne creasca si noua, o sa scuipe. O sa verse un fel de lapte care se numeste "sperma". Adica drojdia aia iese singura din aluat, si carnea se dezumfla ca o gogoasa cu mult aer. Am privit uimiti cum se întîmpla asta. Ungurul avea ochii bulbucati, era rosu la fata, gîfîia de parca ar fi urcat de 10 ori scarile blocului.

Era urît, eu eram frumos. Mie nu avea sa mi se întîmple niciodata una ca asta.

Din pacate mi s-a întîmplat.

 

Continuare: Interzis! - 2



Comentarii (4)
  • batranutragator  :: Multumiri
    ma bucur ca v-a placut tecstul, ca nu a plictisit si ca pare scris bine. in fapt el este doar un capitol din cel mai nou roman al meu, momentan este publicat pe blog, dar in curand va disparea si de acolo, pentru a aparea asa cum ii sta bine unei creatii, pe hartie. va doresc lectura placuta pentru restul!
  • Duda  :: Hmm...
    Vargas Llosa, a? "La ciudad y los perros", mai exact (nu stiu titlul in romana, pentru ca eu l-am citit in original, dar ar putea fi traducerea mot-a-mot, "Orasul si cainii") Ma rog, macar ai ales sa copiezi un laureat al premiului Nobel... :cheer:
  • red_tulip  :: Super!
    Cand mi-ai dat textul am inceput sa mormai in barba ca iar mi-ai dat texte lungi :)) Dar pe bune de nu l-am citit dintr-o suflare. Se vede talentul, ce sa mai. Nu zic asta doar fiindca suntem prieteni :P
  • adina_p
    Text lung dar vioi, m-a tinut legata pana la sfarsit! Felicitari!
Scrieti comentariu
Your Contact Details:
Comentarii:

Articole de acelasi autor

Articole similare

Cele mai citite

Urmareste-ne pe

Bijuterii Handmade

Haine copii

Ultimele postari pe forum

Re:Cafeneaua verzelor 5
in: salata de verze de Dan-Gabriel
18-10-2014 16:11
Re:Horoscop LUNAR pe zodii
in: verze si astre de Dan-Gabriel
16-10-2014 7:29
Vrem sa ne mutam!
in: verze in gospodarie de oanaDum
26-09-2014 12:57
Re:Poze funny, interesante s.a
in: verze la divertisment de Dan-Gabriel
23-09-2014 15:53
Cum sa port rochia de seara crem din triplu voal?!
in: verze feshan & biuti de MemaBucataru
01-07-2014 2:41
Rochiile de seara sunt un must!!!
in: verze feshan & biuti de JessieMilea
25-06-2014 2:39

Blog umanitar

Banner

Online

Avem 72 vizitatori online

Login Form