Filozofari - Ce se mai intampla in lume

Ouale Imperiale Fabergé sunt unele dintre cele mai celebre bijuterii din lume, considerate a fi adevarate capodopere ale neamului giuvaierelor – datorita elegantei imbinarii materialelor pretioase, finetii cu care au fost lucrate, tehnicii unice si secretelor de folosire a emailului.

Asa se face ca chiar si acum, dupa mai bine de un secol, ne incanta, ne fascineaza, de aceea merita istorisita povestea lor.

Peter Carl Fabergé (1846-1920) s-a nascut la Sankt Petersburg - Rusia, fiind unul din cei doi fii ai lui Gustav Fabergé, bijutier si aurar, care detinea un atelier important, si caruia  fiul i-a calcat pe urme.

Atelierul Fabergé crea bijuterii clasice,  apreciate pentru calitate si finete, lucrand si pentru Cabinetul Imperial (Hermitage),  insa Fabergé si fratele sau  isi doreau sa aduca ceva nou, ceva care sa implice mai mult arta rusa.

In 1882 Fabergé ia parte la Expozitia Pan-Rusa de la Moscova unde a castigat o medalie de aur, si cel mai important,  tarul Alexandru al III-lea, un mare iubitor de arta, de frumos, si totodata foarte exigent,  i-a remarcat unele piese-bijuterii.

Ţarul Alexandru al-III-lea era casatorit cu Maria Feodorovna, nascuta printesa Dagmar a Danemarcei,  pe care o iubea si o aprecia mult (in paranteza fie spus, se pare ca nu a existat nici un adulter in acest mariaj).

Se spune ca ţarina i-a povestit cum in copilarie fusese fascinata de un ou frumos lucrat, care continea in interior  un alt obiect, si pe care-l vazuse la matusa sa.

*

Asa se face ca in 1885 tarul Alexandru al III-lea  i-a comandat lui Fabergé un ou imperial de Paste, care sa aiba calitati speciale,   pentru a i-l darui sotiei sale, si totodata a cinsti   implinirea a douazeci de ani de casatorie.

Acest prim ou imperial creat de Fabergé in 1885 s-a numit Oul Closca (Gaina) -  pentru ca in interiorul oului se afla o gainusa de aur cu ochi de rubine, iar in interiorul gainusii se afla o micuta coroana de aur si perle care in mijloc adapostea o alta  surpriza: un inel din aur pe care tarul i-l oferea sotiei sale  -  a produs deosebita bucurie si incantare perechii regale, astfel ca  Fabergé a inceput sa fie considerat cel mai grozav artizan al Rusiei, impunandu-l ca bijutier principal al Curtii imperiale si acordandu-i-se dreptul de a folosi in sigla firmei Vulturul Imperial.   

Si an dupa an, Fabergé va realiza un ou imperial de Paste pentru ţarina Maria Feodorovna, iar mai apoi si pentru ţarina Alexandra - sotia ţarului Nicolae al II-lea, urmasul lui Alexandru III – pana la caderea dinastiei Romanov, dupa cum stim, in conditii tragice, in 1917 prin Revolutia Rusa si preluarea puterii  de catre bolsevici; dupa aceasta, marea firma de bijuterii Casa Faberge a fost nationalizata, iar familia de bijutieri a fugit in Elvetia, unde Peter Carl Fabergé a si murit, in 1920.

Pe toata perioada de glorie, Fabergé si intreaga echipa a  marelui atelier au realizat sute si sute de alte podoabe, si au creat oua-bijuterii nu numai pentru Ţar, ci si pentru alte cateva mari si nobile familii din Rusia si Europa - deh, alese pe spranceana.

*

Wikipedia ne spune ca a fost cunoscut un numar total de 65 de mari oua Faberge, din care 57 s-au pastrat, iar din cele 50 de oua imperiale Faberge –  42 mai exista in prezent.

Plastic vorbind, ouale imperiale Fabergé sunt  o varianta de mare lux a oualelor ”cu surprize”; in interior se afla asadar o figurina-bijuterie surpriza, bineinteles -  in fiecare an alta, cu o semnificatie deosebita  pentru  familia regala, sau cu referire la istorie, la anumite evenimente ale vremii etc.

Lui Fabergé i se daduse ’mana libera’ in privinta creatiei lor, singurele cerinte fiind ca fiecare ou sa fie unic, si neaparat sa contina o surpriza; conform acestei conventii, cadourile din interiorul oualelor erau intr-adevar o surpriza chiar si pentru Ţar - cand ii mai arunca vreo intrebare lui Fabergé acesta-i raspundea scurt si solemn: ”Majestatea Voastra va fi multumita”.  Fabergé putea lucra chiar si 1 an intreg la un astfel de ou imperial.

Oul imperial iesit din mainile lui Fabergé purta o denumire, avea un titlu, in functie de tema aleasa, precum Oul Closca, Oul Palate Daneze, Oul Renasterii; dupa moartea tatalui sau, tarul Alexandru III, noul tar Nicolae al II-lea a inceput din 1895 sa ofere cate un ou-bijuterie atat sotiei sale tarina Alexandra -  cel dintai ou daruit acesteia s-a numit Boboc de Trandafir, cat si mamei sale – cel dintai ou daruit numindu-se  Oul 12 Monograme; au mai fost  Oul Incoronarii, Oul Caucaz, Oul cu Lacramioare, Portocalul, Oul Paunului, Oul Tareviciului si multe altele.

*

Pentru crearea oualelor imperiale Fabergé se foloseau combinatii speciale, lucrate maiestrit, de metale scumpe cu email, sidef, fildes, pietre pretioase si semipretioase – diamante, rubine, safire, perle, jad, granate, turcoaze etc. sub stiluri diverse : clasic, baroc, empire, renascentist, oriental.

Astfel ca termenul de « ou fabergé » a devenit un simbol al luxului, aceste giuvaeruri fiind considerate adevarate capodopere ale artei bijuteriilor.

Dupa Revolutia rusa, Ouale Imperiale au fost confiscate de catre bolsevici intrand in proprietatea statului; incepand cu anul 1927 liderul  rus J. Stalin a hotarat sa se inceapa vanzarea multora dintre ouale-bijuterii astfel ca acestea au ajuns in diverse colectii particulare din intreaga lume; catorva li s-a pierdut urma, unele au fost ascunse privirilor, iar altele au fost prezentate pentru a putea fi admirate.

In prezent zece din ouale imperiale Fabergé sunt expuse  la Muzeul Armureriei Kremlin -  Moscova (Rusia).

Sunt apreciate ca extrem de valoroase, un singur ou putand atinge cifre de milioane de dolari.

In 2007, un ou mare Fabergé denumit Oul Rothschild  a fost licitat prin faimoasa casa de licitatii Christie’s  si a fost vandut pentru suma record de 8,9 milioane de lire sterline.

De cativa ani casa de bijuterii Fabergé in sfarsit s-a relansat, reluandu-si binemeritatul loc printre cele mai de top firme de bijuterii din lume.