Oare este normal sa fim mandri pentru ca suntem romani deoarece venim din tara care l-a dat pe Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci, Brancusi, Eliade sau Dracula? Imi pare rau daca sunt impotriva curentului, dar eu nu cred asta.

Nu putem sa ne culcam pe o ureche si sa spunem ce mari si tari suntem noi ca suntem romani ca doar venim din acelasi loc cu un om celebru sau cu o forma de relief unica in lume.

Fiecare dintre noi ar trebui sa munceasca ca sa dovedeasca ca este un om bun si destept si important si plin de calitati. Eu nu cred in ideea de mase de oamani, eu cred in ideea de individualitate. Asa cum nu ma simt afectata de parerile proaste despre romani care circula prin Europa asa nu ma influenteaza cu nimic realizarile altor romani.

Oare sunt eu un individ mai bun doar pentru ca altcineva castiga un premiu la olimpiada?

Citeşte mai mult: De ce sunt eu mandra ca sunt romanca?

…Da, celebra formatie de baieti New Kids On The Block  care a isterizat la maxim pustoaicele – mai mari ori mai mici, si nu numai din toata lumea la sfarsitul anilor ‘80 si inceputul celor ’90. Celebra formatie care a facut posibila si a netezit calea altor trupe tari de baieti, ulterioare – Take That, East 17, Backstreet Boys, Boyzone.

Si ale caror mega-hituri "Please Don't Go Girl", "I'll Be Loving You (Forever)", “Step By Step”, “Tonight”  se aflau pe “buzele” tuturor radio-urilor si pe la toate petrecerile,  iar adolescentele mai ca nu se incaierau doar sa obtina un poster cu “frumuseii lor”.

Ma rog, la vremea respectiva – fiind inca sub ‘Ceasca, deci inainte de Revolutie, eu una i-am vazut mai intai intr-un poster de pe peretele unei vecine de bloc, si ceva mai tarziu la video. Iar dupa Revolutie aproape ca nu se concepea bairam fara “ Step By Step”  si “Happy Birthday”… ba mai mult, acesta din urma s-a transformat in “ritual de 12 noaptea” la orice petrecere aniversara mult timp chiar si dupa ce formatia s-a destramat in 1994.

Citeşte mai mult: Heei, ce mai fac NEW KIDS ON THE BLOCK?

Trăim vremuri noi. Trăim vremuri în care vocabularul se modifică îngrozitor de repede. Vremuri în care engleza ne acaparează sau pur și simplu cuvintelor românești le dăm alt sens.

Ei bine, unul din termenii mult prea folosiți în zilele noastre moderniste este verbul a fi terorizat. Orice faci, orice ți se întâmplă, oriunde ești ceva te terorizează la maxim de numai poți și imediat îți vine o durere de cap terorizatoare. Migrenă, bre.

Și dacă totul în jurul nostru ne terorizează, am căutat câteva tipuri de terorizări. Și anume:

Citeşte mai mult: Tipuri de terorizari

Cum va spuneam si in prima parte Mama Natura nu inceteaza sa ne uimeasca. In preumblarile mele prin lumea virtuala, printre multe altele,  am dat si peste niste locuri de pe planeta noastra cat se poate de spectaculoase, care,  pe mine una, m-au lasat paf.

Nici n-avusesem habar de existenta lor. Si cum m-au “empresionat”  teribil,  si cum nu sunt (prea) egoista, m-am gandit sa vi le impartasesc si voua – de altfel,  mare-i imparatia netului, nu-i asa? Macar sa le admiram cu ochii mintii daca sansele sa le vedem in reala splendoare sunt atat de reduse.

Asa ca am facut o selectie si vi le prezint “pe cele mai si cele mai” grozave,  altfel  spus – la crème de la crème, iar  pozele-s de-a dreptu’ fabuloase.

Pentru primele 5 click aici. 

Citeşte mai mult: 10 locuri spectaculoase - partea II

E criza mare. Cel putin asa spun specialistii in economie si alte domenii asemanatoare.

Mai!, zic in gandul meu, toata lumea se vaita si se tanguie, dar cum dracu se face ca toti sunt cu sarsanalele pline de cumparaturi prin marketuri sau hipermarketuri? Cum se face ca pe toti ii auzi: plec la mare, plec la munte, plec in Grecia, ba nu, io in Spania sau Egipt?

Hmmm! Nu ma prind! Pe bune si fara misto.

Cunosc oameni cu salarii de 700-1000 RON, se vaita ca nu au cu ce plati facturile, ca nu stiu incotro sa o mai apuce (chestii de genul asta) dar cu toate astea au fost in vacanta la mare sau in alte destinatii asemanatoare... Pai sa-i mai crezi!? Ii crezi cum nu ca doar s-au imprumutat ca sa mearga la mare... Mai, dar nu-i nimic, si eu m-as duce. Parol!

Dar sa revin la ce ma doare pe mine...

Citeşte mai mult: Criza versus vacanta