Filozofari - Teoria Verzei

Intrebarea Cum sa ma las de fumat mi-am pus-o aproape in fiecare dimineata timp de vreo 2 ani de zile. Stiam de mult vehiculata idee ca daca ai vointa te lasi brusc, bla bla. Usor de zis, greu al naibii de facut.

In fiecare seara fumam ultima tigara si imi ziceam: Gata, de dimineata ma trezesc si nu mai fumez.

Ei as, ti-ai gasit. Primul lucru de dimineata era sa ma gandesc la tigara....

Am citit cartea lui Allen Carr: In sfarsit nefumator. Nimic, niciun efect.

Mi-am luat diverse gume cu nicotina, plasturi si alte chestii ajutatoare. Degeaba. Aveam plasture pe mana si imi aprindeam tigara...

Fumatul asta e viciu al naibii.

Pana intr-o buna zi cand m-am trezit si nu stu de unde am avut asa o forta in mine sa zic: Gata, nu mai fumez.

Apoi a inceput cosmarul.

Nu ma puteam concentra pe nimic, singurele mele ganduri erau legate de tigari. In primele 3 nopti am avut transpiratii, frisoane, greturi, ce sa mai... ca la sevraj.

Eram constienta de toate momentele cand colegii mei se duceau la o tigara. Nervoasa nu mai spun. Daca imi zicea cineva Buna dimineata eram in stare sa-i sar la gat si sa-l omor.

Citeam pe net tot felul de articole de lasat de fumat, citeam pe forumuri povesti de succes ale oamenilor care s-au lasat cu vointa, scriam si pe forumul verzelor prin ce trec si primeam incurajari. Ce sa mai, gandurile mele se invarteau numai in jurul tigarilor.

Dupa vreo 4 zile mi-am comandat o tigara electronica.

Trecusera doua zile si nu mai venea. Am trimis un email la distribuitor. Un email de ala de om dependent si disperat in care le ziceam ceva de genul: Va roooggg trimite-ti-mi tigara electronica fiindca nu mai rezist. Atat eram de capiata de cap.

In fine, am primit tigara electronica, am folosit-o vreo 2 zile. Ma ustura gatul de la ea.

Dupa 10 zile din dimineata in care am zis Gata, am tras primul fum... Apoi usor usor am ajuns din nou la un pachet pe zi.

Asta s-a intamplat in martie anul trecut.

Dupa aceste 10 zile in fiecare seara imi spuneam: Gata, de dimineata ma trezesc si nu mai fumez.

Nu am mai avut curajul sa  fac asta.

Dar mi-a incoltit o alta idee in cap. Sa merg la hipnoza.

Stiti cat mi-a luat sa-mi fac programare? Adica sa ma hotarasc sa-mi fac o programare. Vreo 6 luni. Pur si simplu amanam momentul. Ma gandea la sedinta aia de hipnoza ca la ultima solutie. Invocam motive ca stai sa treaca nu stiu ce deadline la servici, stai sa ma duc in concediu, stai ca nu stiu ce... Mi-era frica pur si simplu ca poate o sa mearga si n-o sa mai fumez.

Pana la urma, in septembrie am reusit sa dau telefonul cu pricina, dar dl in cauza urma sa plece in concediu, apoi avea programari, astfel ca am putut stabili o intalnire pe 22 octombrie.

Luna aia am fumat ca turcu. A fost prima luna in 3 ani in care nu m-am mai gandit in fiecare seara ca de dimineata ma las. Ci m-am gandit in fiecare zi ca pe 22 octombrie ma duc la hipnoza si n-o sa mai fumez.

Nu stiu ce a functionat, dar a functionat. Din 22 octombrie 2010 nu mai fumez. Acum nici macar nu mai ma gandesc la tigari, nu imi trebuie, nu ma intereseaza.

Este atat de bine sa fii nefumator!

De ce am scris articolul asta? Fiindca mi-e mila de fumatorii care se chinuie cu metoda vointei.

Stiti cat e de simplu cu hipnoza?

Am descris pe forum sedinta de hipnoza si urmarile ei: Vreau sa ma las de fumat

Succes!