Gastronomie - Retete culinare

Duminica,  atat credinciosii ortodocsi  cat si cei catolici sarbatoresc  Intrarea lui Hristos in Ierusalim -  cunoscuta de poporul nostru sub denumirea de Florii.

Se mai numea si Duminica Stalparilor (stalpare – ramura verde, crenguta infrunzita; ramura de salcie verde  inflorita, care se imparte credinciosilor ortodocsi, la biserica, in Duminica Florilor), iar in vremuri stravechi -  Duminica Gratierilor -  deoarece in cinstea ei imparatii obisnuiau sa acorde gratieri.

Sarbatoarea Floriilor este indisolubil legata de invierea lui Lazar (sambata) dupa care Iisus a luat hotararea de a se indrepta spre Ierusalim.

Biserica vede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea sa ocoleasca moartea insa o primeste de bunavoie pentru a o birui. Iar intrarea in Ierusalim este o prefigurare a Intrarii in Ierusalimul ceresc – astfel in noaptea de Pasti se  canta “Lumineaza-te, lumineaza-te noule Ierusalim”.

Inainte de intrarea propriu-zisa in cetate, Evanghelia noteaza:  "Spuneti fiicei Sionului: Iata imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug" (Matei 21, 5); in interpretarea Sfintilor Parinti asina inchipuie poporul evreu pe cand manzul prefigureaza neamurile ce urmau sa fie chemate la credinta.

Hristos ceruse sa fie desfacut asinul de iesle, dupa care Apostolii ii aduc asinul , isi pun pe el hainele lor abia apoi asezandu-se Domnul si savarsind pe el intrarea in Ierusalim – ceea ce are un inteles mult mai adanc:  omul dupa ce se desface de viata pacatoasa este adus la Evanghelie si imbracat , precum in niste haine apostolesti, in cunoasterea lui Hristos dupa care poate pogori Domnul asupra sa.

Pe masura ce Iisus inainta oamenii care il insoteau deveneau tot mai numerosi, iar in locul de pe Muntele Maslinilor de unde pornea coborasul spre paraul Cedronului multimea incepu sa aclame: "Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!" (Matei 21, 9) si  “Binecuvantat este imparatul care vine intru numele Domnului! Pace in cer si slava intru cei de sus" (Luca 19, 38).

Pe cand au intrat in cetatea Ierusalimului, procesiunea a devenit cu adevarat triumfala – locuitorii au dat navala si isi asterneau hainele pe drumul pe care avea sa calce Domnul si totodata asezau pe pamant ramuri tinere de finic (curmal, palmier) culese din gradinile orasului. Evanghelistul Luca spune ca multimea il preamarea pe Iisus pentru toate minunile pe care le vazusera si auzisera  (19, 37) iar Ioan zice ca multi  adevereau atunci invierea lui Lazar, la care fusesera martori (12, 17).

De altfel marea minune a invierii lui Lazar era cauza careia i se datora in foarte mare masura aceasta intampinare deosebit de insufletita. Strigatele si aclamatiile pline de inflacarare dovedeau ca mare parte din poporul lui Israel recunostea in El pe Mesia , iar Domnul Iisus incuviinta aceasta izbucnire de entuziasm. Fariseii, intelegand ca planurile lor uneltitoare s-au spulberat au incercat sa domoleasca avantul oamenilor, fara insa a izbandi; neputinciosi  si plini de manie in fata marelui val de inflacarare a locuitorilor unii dintre ei i se adreseaza direct lui Iisus: "invatatorule, cearta-Ti ucenicii" (Luca 19, 39) la care Domnul raspunde: "Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga" (19, 40).

Insotit de ucenici si de multimea de oameni, Domnul s-a indreptat spre spatiul sacru  al templului – avand loc episodul alungarii negutatorilor din templu, episod asemanator celui consemnat de Ioan cu prilejul primului Paste petrecut la Ierusalim, si care a fost urmat  de cuvintele adresate de Iisus celor veniti sa il vada  si de minuni pe care le-a infaptuit asupra celor care erau bolnavi.

Iar acelasi popor care-L slavise si Il primise ca pe un imparat peste cateva zile doar, va striga , intaratat fiind si de faisei si de carturari: “Rastigneste-l! Rastigneste-l!”

Duminica Floriilor/Stalparilor este puntea de trecere de la sfintita patruzecime la Saptamana Sfintelor Patimi.

Din vremuri stravechi si dupa exemplul multimii din cetatea Ierusalimului ce l-a primit pe Mantuitor cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxa de la noi a randuit ca in aceasta zi sa se imparta credinciosilor ramuri de salcie sfintite – care simbolizeaza biruinta asupra mortii prin invierea lui Lazar si prevestesc biruinta asupra morii prin Invierea lui Hristos.

In Duminica Floriilor Biserica de asemenea a randuit sa fie dezlegare la peste, iar seara incep deniile din saptamana Sfintelor Patimi.

Obiceiuri si traditii la romani de Florii:

Aceasta mare sarbatoare religioasa are vechi radacini in cultura poporului roman, ea fiind o fosta zi dedicata zeitei Flora peste care insa s-a suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim astfel ca elementele crestine si cele precrestine s-au ingemanat intr-un mod fericit , rezultand obiceiuri si traditii pline de farmec.

- cum ramurile de salcie reprezinta renasterea anuala a vegetatiei  - exista o intreaga simbolistica a salciei din vremuri foarte vechi, in aceasta zi se sfintesc ramurile inmugurite, se stropesc cu apa sfintita si sunt daruite credinciosilor care le fac coronite si le prind de icoanele si ferestrele caminului; de asemenea ramurelele sfintite se pastreaza si sunt folosite peste an la vindecarea diverselor suferinte fizice – exista credinta ca trece durerea de mijloc daca il infasori cu o crenguta de salcie sfintita , precum o cingatoare;

- in unele regiuni ale tarii se merge cu Salcioara si Lazarea – colinde care vorbesc despre drama lui Lazar si renasterea vegetatiei;

- in Muntenia, exista superstitia de a nu te spala pe cap in aceasta zi intrucat se crede ca daca faci asta în Duminica Floriilor – zi in care  pomii infloresc , vei albi precum coroanele albe ale acestora (asa ca poate ar fi mai bine sa sari  peste aceasta “operatiune” , ca doar nu au intrat zilele-n sac!) ;

- in seara de Florii, exista obiceiul ca fetele nemaritate sa puna o bluza curata si o oglinda langa un par altoit , si le lasa acolo pana dimineata; ulterior oglinda o pot folosi la farmecele (ooops!) de dragoste, sanatate.

De asemenea, fetele pot pune în noaptea de Florii busuioc sub perna, spre a deveni mai frumoase si mai sanatoase, mai dorite de catre flacai si astfel cu mai multe sanse de a se marita chiar in acel an.

Tot legat de frumusete si sanatate, obiceiurile zic ca la miezul noptii se poate fierbe busuioc iar cu aceasta fiertura daca te speli mai apoi pe cap  vei avea un par viguros si plin de stralucire (ia uite cate “beauty tricks” tocma’ de Florii!) ;

- cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca  dorinta ce isi va pune;

- in aceasta zi de sarbatoare este bine sa se aeriseasca hainele (eh, primavara, aer curat…);

- tot traditia mai spune ca asa precum va fi vremea in ziua de Florii – asa va fi si in sfanta zi de Pasti

- in popor se mai zice ca cine nu  isi serbeaza ziua aceasta se va umple de pistrui…

…asa ca cele/cei care au nume de floare: serbati-va  ziua, petreceti in voie cu familia si prietenii!

La multi ani, sa aveti parte de multa sanatate, belsug si multa fericire!

*

Si cum de Florii este dezlegare la peste (si mai mult, este permis si vinul!) propun o reteta buna de cod a la French – stiu ca multe dintre voi au copii mici si poate preferati un peste fara oase.

Ingrediente:

- 4 bucati cod file (aprox. 180 g fiecare), 3-4 linguri de ulei de masline, 5 rosii medii taiate cubulete, 4-5 masline, 1 lingurita busuioc, nitel cimbru (max. ½ lingurita)  sare, piper, o lamaie.

Mod de preparare:

Bucatile de cod se sareaza si se condimenteaza cu piper pe ambele parti.

Intr-o tigaie se pun 3 linguri din ulei si se incinge, apoi se pune codul – se lasa cam 30 de secunde pe fiecare parte.

Se adauga rosiile taiate in cubulete, maslinele (rondele) si cimbrul si se acopera, dand la foc mai mic, inca 2-3 minute.

Se pune apoi busuiocul si inca o lingura de ulei, apoi se acopera iar cateva minute – pana ce codul se rumeneste, este facut (verificati).

Se serveste cu garnitura de cartofi fierti cu coaja, se orneaza cu feliute subtiri de lamaie, iar alaturi ar fi bine  sa aveti un pahar de vin alb.

Pofta buna si petrecere frumoasa!

Sursa info: www.crestinortodox.ro