Gastronomie - Retete culinare

In fiecare an,  la inceputul primaverii, in ziua de 9 martie crestinii ortodocsi si greco-catolici ii praznuiesc cu bucurie pe Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia.

Care este povestea mucenicilor?

Pe timpul domniei necredinciosului imparat roman Liciniu (308-324) acesta a instituit mari prigoniri ale crestinilor , pe care incerca sa ii sileasca in fel si chip sa se inchine si sa aduca  jertfe zeilor (idolilor); in Sevastia, cetatea din tinutul Armeniei guvernator era Agricolae , iar  in puterea sa se afla si un grup de osteni, patruzeci la numar, care  erau niste barbati viteji si nebiruiti in razboaie si care totodata  aveau dreapta credinta intru Hristos, fiind si priceputi in Scripturile crestine.

Luand la cunostinta acest lucru Agricolae le-a poruncit sa se inchine idolilor romani insa ostenii au refuzat. Atunci, au fost intemnitati, ademeniti cu daruri si batuti cu pietre – insa semne dumnezeiesti le-au intarit credinta: pietrele se intorceau si ii loveau chiar pe cei ce le aruncau.

Vazandu-se aceasta, si fiind vreme foarte rece, au fost osanditi sa petreaca o noapte intreaga in mijlocul unui lac inghetat din apropierea Sevastiei.  Unul dintre cei 40 de fosti bravi osteni nu a mai rezistat, a iesit din lac insa a murit pe loc.  Convins de credinta si curajul lor, unul dintre soldatii de paza a intrat in lac luandu-i locul celui plecat.  In noaptea osandei s-au infaptuit mari minuni – gheata s-a topit, apa lacului s-a incalzit si 40 de cununi luminoase au coborat din ceruri asupra mucenicilor.

Intrucat in zori au fost descoperiti inca vii, au fost scosi din lac si li s-au zdrobit fluierele picioarelor, astfel dandu-si ei sufletele in mainile lui Dumnezeu. Apoi a fost aprins un foc mare in care au fost arse trupurile mucenicilor si, pentru ca alti credinciosi sa nu poata lua ramasitele lor le-au aruncat intr-un  rau din apropiere.

Insa prin purtarea de grija a lui Dumnezeu  acestea s-au strans laolalta intr-o surpatura  imprastiind  o lumina puternica astfel incat ceilalti crestini au reusit sa vada  moastele si sa le culeaga din apa, si apoi daruind-le lumii intregi. Mici particele din moastele  celor patruzeci de mucenici  au ajuns in numeroase locuri de pe acest pamant, si chiar si in tara noastra - la care credinciosii ortodocsi se inchina cu evlavie.

Martiriul celor 40 de osteni crestini ilustreaza cu claritate daruirea totala fata de Domnul nostru Hristos, iar acestia au fost: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

Obiceiuri si traditii romanesti. 

Intrucat sarbatoarea crestina din 9 martie  a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia se suprapune cu  inceperea anului agricol traditional de la noi, spiritualitatea populara  a capatat o deosebita semnificatie generand o frumoasa sarbatoare traditionala romaneasca – Mucenicii sau  Macinicii.

In credintele noastre populare, in ziua Mucenicilor iau sfarsit zilele capricioase si aprige ale  Babelor  – este ultima zi a babei Dochia care astfel  se preface in stana de piatra – dupa cum zic legendele, facand loc celei dintai zile a  Mosilor, jertfiti pentru dreapta lor credinta intru Domnul, zile mai calde de primavara.

In aceasta zi se fac ritualuri pentru alungarea gerului si slobozirea vremii calde – se rostesc descantece lovind pamantul cu ciomege sau maiuri : "Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura".

Totodata se fac si predictii populare a vremii ce va urma : daca ploua in aceasta zi va ploua si de Sfintele Pasti; de va tuna,  va fi o vara buna pentru toate culturile, iar daca va fi inghet in noaptea dinainte – va fi o toamna indelungata.

Tot in aceasta zi gunoaielor stranse afara din casa, curte si grajd li se da foc – focul Sfintilor peste care trec membrii familiilor si joaca copiii pentru ca primavara sa vina degraba si toti ai casei sa fie sanatosi. De asemenea casa, gradina, grajdul se afuma cu o carpa aprinsa pentru a fi protejate de rele si de serpi.

Insa cea mai raspandita traditie este ca romancele sa coaca ori sa fiarba  in aceasta zi 40 de figurine din aluat, in forma de opturi, denumite mucenici, macinici, sfintisori,  bradosi sau brandusei.

In Moldova se fac niste colacei din aluat de forma cifrei opt care se coc la cuptor, iar dupa aceea se ung cu miere de albine si se presara nuca pisata din abundenta si scortisoara (mucenici sau optari moldovenesti).

In Muntenia si Dobrogea colaceii sunt de aceeasi forma dar sunt mult mai micuti, si sunt fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca, simbolizand pesemne lacul in care fusesera osanditi Sfintii Mucenici din Sevastia (mucenici muntenesti).

Din oricare regiune ar fi retetele, trebuie sa recunoastem ca mucenicii facuti in casa sunt absolut deliciosi, si tare e placut cand se strange familia in jurul lor!

Si, cum suntem in postul Pastelui, m-am gandit sa  prezint doua retete – pentru mucenici muntenesti si mucenici moldovenesti de post.

MUCENICI MUNTENESTI de post

Ingrediente :

- 500 g faina, plus cea necesara pentru intins,  250 ml apa, 200-250 g zahar tos, 300 g miezuri de nuci , 1 plic cu zahar vanilat, scortisoara macinata fin, putina coaja rasa de la o lamaie,  putina sare;

- dispozitiv de taiat mucenicii din comert ;

Preparare:

- in vasul in care vom framanta aluatul punem 250 de ml de apa si putina sare (pot fi 2 varfuri de cutit);

- adaugam treptat faina cernuta prin sita si framantam bine-bine aluatul;

- dupa ce aluatul este gata trecem la formarea mucenicilor cu dispozitivul cel special care se gaseste in comert – sau daca nu vrem sa ne complicam cu aluatul, putem sa ii cumparam tot din comert gata facuti ( si deci renuntam la faina pentru aluat); in orice caz, ii lasam sa se usuce o zi pe o hartie curata si presarand putina faina;

- luam o oala mai mare in care punem 4 litri de apa la fiert cu nitica sare; dupa ce  apa da in clocot punem si mucenicii pe care ii fierbem minim 15 minute, la foc mic; putem adauga si coaja rasa de lamaie, dupa gusturi, si trebuie sa mai amestecam din cand in cand usor avand grija ca mucenicii sa nu se lipeasca ori sa dea in foc;

- dupa ce au fiert suficient luam oala de pe foc , adaugam plicul cu zahar vanilat si scortisoara si acoperim cu capac;

- miezurile de nuca  se dau la cuptor intr-o tava si se asteapta sa se rumeneasca, iar apoi se sfarama cu pisalogul, si se adauga in oala cu mucenicii preparati.

Cand se servesc, mai putem presara putina scortisoara si nuca pisata.

MUCENICI MOLDOVENESTI de post

Ingrediente:

- 700g faina, 50g margarina, 2 linguri ulei, 100g zahar, 50g drojdie, 300ml apa;

-  coaja rasa de lamaie, 1-2 plicuri zahar vanilat, miere de albine, nuci macinate, sirop facut din apa cu zahar si esente (dupa gust)

Preparare:

 - se dizolva  drojdia in 1/2 cana de apa (calda), punem apoi o lingurita zahar, 2 linguri faina si lasam sa creasca aprox. 10 minute.

 - se topeste  margarina cu uleiul; fierbem o cana de apa cu zaharul, zaharul vanilat si coaja de lamaie; lasam sa se raceasca.

- dupa ce a dospit drojdia o adaugam peste faina si incepem sa framantam, punand apoi si siropul cu zahar si margarina topita; aluatul se framanta bine pana nu se mai lipeste , si il lasam sa creasca;

- dupa ce aluatul a crescut il impartim in 12 bucati si facem din fiecare un sul apoi ii dam forma de 8;

- asezam mucenicii intr-o tava unsa cu ulei , se mai lasa sa creasca inca 20 de minute,  apoi ii dam la cuptor aprox. 30 min;

- dupa ce s-au copt  se lasa sa se raceasca, se mai pot trece eventual prin putin sirop de zahar , ii ungem cu miere de albine si presaram nuca deja prajita si macinata.

Sa aveti  o zi  de Sfintii Mucenici cat mai frumoasa , cu multa voiosie si masa cat mai plina!