Se apropie cu pasi repezi sezonul (mai) cald, si, ca niste “dame bine” ce suntem, trebuie sa aruncam o privire peste tendintele in materie de coafuri si tunsori din acest an – mai un ochi pe la Chanel, mai un ochi pe la Kenzo ori Alexander Wang, si astfel ne vom “pune la punct” cu ceea ce se va purta in 2010.

Prima dintre vestile bune este ca  anul acesta se poarta toate culorile, nici una nu este “out” din trenduri – blond, saten, roscat, brunet, toate sunt ok. Ceea ce se va purta insa sunt “umbrele”, accentele de culoare, tonalitatile –care vor fi amestecate de asa natura incat sa imprime un look delicat si minunat finisat.

Ehehe, iata ca a navalit si gerul peste plaiurile noastre.  Temperaturi foarte scazute, de-ti ingheata si sufletu’n tine; in popor  exista o vorba : "fie vremea cat de rea, numai vantul sa nu bata" – dar iata ca a batut si vantul (ma rog, crivatul).  Iar vremea asta nu-i deloc pe plac tenului nostru , asadar e musai sa il protejam si sa il ingrijim cum se cuvine,  ba inca si putin pe deasupra – mai inainte ca el "sa tipe" dupa ajutor.

Asa ca voi propune cateva mastile naturale, lesne de preparat in casa din dotare si care sunt numai bune pentru ingrijirea si rasfatul obrazului nostru – sunt "bio",  efectele lor sunt cunoscute de generatii intregi, si sunt usor de facut – sub ochii nostri.

Mastile se aplica numai dupa demachierea si  curatirea temeinica a tenului, si pentru rezultate cat mai bune, chiar dupa o baie de aburi ; se vor evita contururile ochilor si gurii,  iar in final, dupa clatirea cu apa calduta, fata se va sterge prin usoare tamponari cu prosopul.

Sistemul nostru imunitar  este constituit dintr-o retea ampla de tesuturi, organe si celule, care lucreaza cot la cot avand ca tel principal protectia organismului  nostru impotriva  atacurilor  a tot soiul de microbi – bacterii, virusi, fungi, protozoare, paraziti.

Sistemul imunitar, rod al evolutiei de mii si mii de ani, poate fi perceput ca o masinarie de razboi complexa si eficienta,  permanent in alerta in fata agentilor patogeni straini, iar in primele linii se afla brave celule specifice precum adevarati soldatei. Si atunci, pentru a-i sustine strategiile si a-i usura luptele, pentru a invinge glorios inamicii,  este bine sa ii venim in ajutor furnizandu-i “munitie” adecvata si de cea mai buna calitate.

Cateva metode de sustinere si de intarire a sistemului  imunitar sunt:

Cate bordeie, atatea obiceiuri

Mult adevar cuprinde aceasta zicala populara romaneasca; in cazul de fata, “bordeiele” sunt de fapt marile case de moda, iar “obiceiurile”, evident, propunerile, “trendurile” pe care acestea le promoveaza cu surle si trambite.

Inainte sa ma apuc sa scriu  prezentul articol, mi-am zis, evident, sa ma documentez temeinic.

Zis si facut.  Dupa ce am citit zeci de pagini, am simtit serios  nevoia sa iau o pauza si sa trag zdravan aer in piept. Pur si simplu creierii mei erau pusi frumos “pe bigudiuri”:

“…este necesara o imaginatie debordanta…trebuie realizat un look de vedeta ireprosabil…imaginea insa trebuie sa fie tinereasca…se poarta dramatismul…look-ul natural sau cel fresh este “out”…ba nu,  revine machiajul “proaspat si natural” (deh, insasi casa Chanel spune asta)…se poarta culorile “tari”, chiar si culorile electrice…

Dupa cum spuneam in episodul trecut, epuizata dupa programul de fitness, am profitat putin de cateva ore fara povara pe mine si m-am intins pe pat.

Cum mergeam asa pe strada, deodata nu-mi mai simt pamantul sub picioare. Ce Doamne iarta-ma, asa de cascata sunt de dau in gropi? Insa tot cad, cad, pe langa mine se perinda tot felul de rafturi, sticle si borcane care mai de care, cu dulceturi si compoturi. Oare cat mai plutesc asa? Ma intind, poate ajung sa-mi iau si eu macar un borcan de dulceata de pe raft, cine stie cat oi pluti asa in nestire, poate mi se face foame. Ah, am reusit sa iau un borcan de gem de capsuni. Super! Deschid borcanul insa, surprinza, in loc de capsuni, gasesc niste sfarcuri cu picatele, asemenea capsunilor... Doamne, ce farsa mai e si asta?

Ma privesc... Surprinzator, am sanii mari, eu care intotdeauna am visat la asa ceva... mi se pare ireal, ii ating, da, sunt reali, ce noroc pe mine cum de mi-au crescut asa, peste noapte....

Continuare din Alice in Tara Sanilor-Mari - partea II

Slava Domnului, s-a facut ora 5. Sefu s-a mai invartit de vreo enshpe ori in jurul biroului meu, de ziceai ca-i o musca sacaitoare, iar eu un poloboc cu miere, numai buna sa-ti indulcesti buzele in ea. Un dobitoc!

Dau sa cobor, la lift ma intalnesc cu colegii de la contabilitate. Ma masoara din cap pana-n picioare si-mi spun ca ei diseara ies in oras, daca vreau sa merg si eu. OK, de ce nu? Ramane sa ma sune mai tarziu, sa-mi dea detaliile intalnirii. Acum probabil nu se pot concentra sa aleaga numele localului, ca-s prea concentrati pe decolteul generos. Inteleg.

Continuare din Alice in Tara Sanilor-Mari - partea I

A doua zi de dimineata m-am trezit inainte sa sune alarma de la telefon. Emotii. Ma uit in vitrina. Sanii tot acolo sunt, ma linistesc. Ma temeam sa nu fi fost doar un vis si sa ma trezesc la crunta realitate de dinainte.

Ei, hai sa ma adun si sa ma pregatesc. Urmeaza ziua cea mare, ziua transformarii. Prima zi din noua mea viata. Musai sa arat ca o pisi desavarsita, asa ca ma bag la machiaj puternic, toale de toale pe mine, decoltate, sa se vada dom’le dotarile, ca doar n-o sa treaca neobservate cand imi indeplinesc si eu in sfarsit cea mai mare dorinta de la viata.

Cobor, pe scari ma intalnesc cu vecinul de la 4. Se uita la mine „ca la masini straine”. Nici buna dimineata nu-mi da. Oare cum de nu ma mai recunoaste? In fiecare dimineata ne salutam. O fi suparat pe mine? Pe dracu, nici nu se uita la fata mea, privirea ii e atrasa iremediabil de decolteul generos.

Pentru inceput e musai sa precizez ca sunt blonda cu par lung, ochii verzi, inalta, subtirica si suava... Toate bune si frumoase la invelisul meu (nu comentam despre miez acum), mai putin sanii. Am lipsit cand s-au impartit sanii, acum trag ponoasele.

Deci pentru a fi o pisi desavarsita, imi trebuie musai niste sani generosi cu privitorii. Ouale de prepelita si tinctura de marar sunt frectie la piciorul de lemn, imi cresteau aripi de prepelita de-acuma si-mi iesea mararul pe nas, insa sanii mei nu simteau nici o nevoie sa se mai dilate putin si au ramas reci (si la propriu si la figurat) la toate incercarile mele naturiste de a-i mai aduce in randul lumii bune.

Stand ieri la o sueta cu colegele mele de la Avicola Codlea, mi-am dat seama ca fiecare femeie (si pasare) isi doreste sa aiba un ten cat mai luminos si cu o textura uniforma. De aici grija noastra in ceea ce priveste tenul si produsele cosmetice. Se aude ca ar exista niste acizi cu care daca te imbaiezi devii tanara si ferice, iata ce-am auzit eu despre hidroxiacizii alpha si beta.

Principala diferenta intre Alpha si Beta hidroxiacizi consta in solubilitatea acestora, si astfel se diferentiaza si folosirea acestora.

Ieri am devenit foarte complexata, in timp ce ma uitam la o poza cu o paunita cu coada foarte lucioasa si frumos colorata. Se presupunea ca mandra ar fi folosit o minunatie de sampon pentru volum.

M-am gandit sa ma opresc din ciugulit, pentru a va explica ce miselie se intampla cu pozele care ma complexeaza de ceva vreme.  

Produsele care promit intinerirea brusca si subita, efecte anti-rid si alte minunatii, sunt de obicei insotie de poze pentru motivarea consumatorii. Te uiti la poza cu BEFORE, te uiti in oglinda si-ti dai seama ca da, asa devine cazu, deci poti sa incepi cremuirea cu spor. Dupa aceea nu-ti mai ramane decat sa cumperi produsul pana la nemurire, in speranta ca vei arata exact ca la poza cu AFTER. Si ai de cumparat, nu gluma.